Numai în judeţul Cluj, în ultimele luni, rata şomajului s-a dublat, de la aproximativ 2 la sută la 4 la sută. La nivel naţional, situaţia e chiar mai gravă. Sute de mii de români au rămas fără un loc de muncă şi sunt nevoiţi să trăiască din ajutorul de şomaj. Iar cei care nu au fost disponibilizaţi încă tremură pentru slujbele lor, acceptă un volum de muncă mult mai mare şi reduceri ale veniturilor, numai pentru a nu se trezi în stradă.
Ce fac bugetarii în acest timp? Bugetarii, cei plătiţi de la buget, din impozitele noastre, mai mici acum decât anul trecut, tocmai din cauza faptului că economia se contractă şi multe firme îşi închid porţile? Ei bine, solicită măriri salariale şi ameninţă cu greva în cazul în care nu le vor primi.
Da, ştiu, există funcţionari şi profesori plătiţi cu 1000 de lei pe lună. Da, e un salariu mic. Dar la fel de prost sunt plătiţi şi foarte mulţi angajaţi din mediul privat, care nu beneficiază de sporuri sau alte drepturi de natură financiară, şi care nu au tupeul, în ziua de azi, nici măcar să se uite mai lung la patron, de teamă să nu fie daţi afară. Iată de ce nu pot califica cererile şi ameninţările bugetarilor decât drept nesimţire şi tupeu fără margini. Ar putea să tacă din gură, slujbele lor măcar sunt sigure. Ar putea să o lase baltă cu majorările salariale şi ameninţările de grevă generală pentru anul acesta. Ar putea aştepta câteva luni, din respect pentru cei care, din salariile lor de mizerie (mai mizere decât ale funcţionarilor, profesorilor şi altor categorii de bugetari) achită impozitele din care aceştia îşi primesc banii. Există deja o adevărată tensiune între angajaţii din sistemul public şi cei din sistemul privat, cu atât mai mult cu cât nu beneficiem de servicii extraodinare, nici la finanţe, nici la primărie, nici la spital şi nici în şcoală. Nu avem chef să-i mai auzim pe profesori şi pe funcţionari, şi nici pe medici, plângându-se cât de greu o duc din bietele lor salarii de bugetari, când mulţi dintre noi, cei care lucrează în mediul privat, o duc chiar mai prost. Nu avem chef să-i auzim ameninţându-ne cu greva, în timp ce firma la care lucrăm îşi închide uşile pentru că nu mai poate plăti toate cele cinci sute şi ceva de taxe pe care le are de achitat anual. Aşa că, dragi bugetari, abţineţi-vă! Măcar câteva luni! Chiar nu e momentul!

Explicatia pentru scorul obtinut de nationala Romaniei, in meciul de calificare pentru Campionatul Mondial disputat sambata impotriva nationalei Serbiei, a fost gasita, cat ai zice 2-3, de insusi presedintele Romaniei: ghinion! “Am avut ghinion” a spus Traian Basescu, in finalul unui meci decisiv.

Daca, pe langa ghinionul invocat de seful statului, mai adaugam si opinia antrenorului Mircea Lucescu, potrivit careia arbitrajul ne-a dezavantajat clar, avem imaginea unui joc “lucrat” de mana destinului. Sau a arbitrilor, acelasi drac. Cu alt… fluier. Despre prestatia jucatorilor romani, prea putin… Mai nimic…

Ne-am obisnuit sa negam realitatea, fie ea venita din sfera sportiva, politica ori sociala. Invinuim intotdeauna pe altii pentru greselile noastre si adoram postura de victime. “A fost doar un joc”, ar mai fi spus Traian Basescu, sambata seara, la Constanta. Chiar si asa, la un moment dat, ar fi bine sa invatam sa pierdem. Macar de dragul… jocului.

Nici noua. Muritorilor de rand. Cei care platim, din buzunarul nostru, luna de luna, asigurari de sanatate. Mai mult sau mai putin justificate.

Medicii de familie au decis, sambata, sa nu semneze contractul cadru pe 2009, intrucat acesta cuprinde “prevederi care le incalca drepturile”, precum obligativitatea de a asigura servicii de urgenta. Nici prevederile care stipuleaza penalizari si sanctiuni nu le sunt foarte pe plac. Prin urmare, de la 1 aprilie, pacientii ar putea plati toate serviciile medicale. Tot de la 1 aprilie, medicii de familie au de gand sa isi inchida cabinetele. Pana cand vor demara “negocieri reale” cu autoritatile, potrivit unui comunicat de presa al reprezentantilor medicilor de familie.

Intr-o tara in care medicul de familie castiga mai bine decat medicul specialist – la care ajungi in ultima instanta – poate ca nemultumirile celor dintai ne fac un bine. Noua, muritorilor de rand. Daca asta ar insemna ca de la 1 aprilie, fara nici o gluma, sa nu mai platim, din salarii, contributia lunara catre CAS. Sa platim doar atunci cand avem nevoie de un serviciu medical. Sa functionam de acum inainte dupa principiile sistemului privat de sanatate. Care e “sanatos tun”, dupa cum se dovedeste de ani buni incoace. Si cautat de tot mai multi dintre noi.

Poate ca tot raul e spre bine. Spre binele cui, ramane de vazut.

Potrivit statisticilor, numarul persoanelor care dezvolta o anumita boala alergica a crescut ingrijorator in ultimii ani. Deloc linistitor, se estimeaza ca aproximativ 25 la suta din populaţia generala va prezenta in viitorul apropiat o forma de manifestare a alergiei.

 „Daca in urma cu 50 de ani, din patru copii unul era alergic (studiile au fost facute în tarile dezvoltate), se preconizeaza ca in viitor unul din doi copii va dezvolta o forma de alergie. Trebuie spus ca bolile alergice sunt apanajul tarilor dezvoltate. Fiind o tara in curs de dezvoltare, prevalenta acestora este in crestere si in Romania”, a declarat dr. Ioana-Adriana Bujor, medic specialist alergologie si imunologie clinica.

Potrivit acesteia, in cazul bolilor alergice exista o predispozitie genetica pe care actioneaza factorii de mediu. De la poluare, alimente si pina la expunerea la diferiti alergeni. „Alergiile sunt reactii exagerate ale sistemului imun. Oamenii care au sistemul imun prea alert reactioneaza la substante din mediu denumite alergeni  (alergenii sunt substante care in mod normal nu dau reactii imune). Alergenii sunt de patru feluri: inhalatori (mucegaiuri, par de animale, polen, alergeni care uneori pot produce si manifestari cutanate), ingestanti (de la lapte de vaca, ou, carne, pina la diferite fructe, manifestarile in acest caz fiind cutanate sau digestive), injectabili (medicamente) si cutanati (medicamente, produse cosmetice, metale precum nichel, crom sau cele din lucrarile stomatologice, bijuterii)”, a mai spus medicul specialist, adaugand apoi ca, cei mai frecventi alergeni sunt reprezentati de produse cosmetice, aditivi si conservanti alimentari, dar si anumiti alergeni din mediu. Cea mai intalnita forma de alergie este, potrivit dr. Adriana Bujor, rinita alergica, ce trece de multe ori fara ca pacientul sa o simta. Iar dintre medicamente, cele mai frecvente alergii sunt cele la penicilina, din totalul socurilor anafilactice 30 la suta fiind facute la antibioticele betalactamice.

Primul caz de soc anafilactic, atestat ina din Egiptul antic

„Trebuie spus ca anafilaxia (socul anafilactic) este cea mai severa manifestare alergica,

primul caz de acest fel este atestat inca din Egiptul antic (2641 IC, moartea faraonului Meneses datorita anafilaxiei la intepatura de albina). Unele studii arata o incidenta globala a anafilaxiei de 21 de cazuri la 100.000 de locuitori, cu o rata de deces de 0,65 la suta. Ca si etiologie a anafilaxiei, sunt alimente si aditivi alimentari, antibiotice betalactamice (peniciline), intepaturi de insecte, latex, anestezice derivate de singe, chimioterapice. Factori ce pot duce la fatalitate sunt bolile asociate, medicatia concomitenta, conditiile socioeconomice (acces greu la asistenta medicala de specialitate). Datorita faptului ca exista recurenta, este extrem de important ca pacientii sa poarte semne scrise de atentionare a faptului ca sunt alergici (bratara, date scrise linga acte) si, nu in ultimul rind, trusa cu medicatie de urgenta: seringa preincarcata cu adrenalina (Anapen) pentru auto-administrare, antihistaminice, corticoizi”, a subliniat medicul specialist.

In cazul alergiilor, fiind vorba de o predispozitie genetica, uneori terapia dureaza o viata, la fel ca si în cazul hipertensiunii sau a diabetului zaharat. Se poate face, insa, imuno-terapie cu vaccinuri alergice pentru praf, pentru acarieni din locuinte, polen, par de pisica, alergeni inhalatori, venin de albina si de viespe.

Trebuie spus insa ca exista si anumite lucruri care ne protejeaza de aceasta boala. „Alaptarea la sin a copilului pina la virsta de 1 an, o alimentatie corecta, evitarea, pe cit posibil, a poluarii si, nu in ultimul rind, a stresului”, a explicat dr. Adriana Bujor.

Many thanks to overseas Smu for his support in setting up this site…

Two beers are coming dude…